bkg3

 

 

 

 

TRAILER
STOP
Despre proiect

Tu cum ți-ai petrecut libertatea?

Despre “Copiii Revolutiei”


Copiii revoluției au crescut și au ajuns oameni mari. Cine sunt ei? Oameni care au copilărit în anii '90 și s-au bucurat de primele roade ale libertății. Libertatea era proaspăt câștigată. Așteptările erau mari. Ce s-a ales de toate speranțele românilor? Au fost împlinite sau mai au de așteptat?
Am stat de vorbă cu revoluționari din Timișoara, Cluj, Cugir, Sibiu și București. Am stat de vorbă cu copiii lor, care acum au la rândul lor copii. Am vrut să punem față în față poveștile anilor '80 cu poveștile așa-numitei tranziții, din anii '90.
Întrebările de la care am pornit au fost simple. De ce au făcut românii revoluție în 1989? Ce nu mai suportau? Cum era viața lor? Ce le lipsea și nu puteau obține altfel decât ieșind în stradă, ca să înfrunte tancurile?
Apoi ne-am întrebat ce a urmat, după ce euforia primelor zile de libertate va fi trecut. Cum s-a schimbat viața oamenilor? Cum și-au consumat românii dorința de libertate? Ce au făcut, ce au cumpărat, ce filme au văzut, ce muzică au ascultat, cum s-au schimbat distracțiile și concediile?
Am căutat răspunsuri directe la toate aceste întrebări... dar mai ales un răspuns indirect, compus din gesturi, din zâmbete, din oftaturi, la cea mai importantă întrebare. Am fost fericiți? O dată cu libertatea, ne-am câștigat și fericirea?
Copiii revoluției este un proiect conceput și implementat de Pink Cat Studios, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Vezi interviurile:
Timișoara | Cluj | Cugir | Sibiu | București

             

Ce știi despre comunism, revoluție și democrație? Părinții au luptat în revoluția din decembrie 1989. Libertatea au câștigat-o copiii. Vrem să nu uităm de ce au ieșit oamenii în stradă în 1989. Vrem să înțelegem ce au făcut românii cu libertatea lor în primii ani de democrație.

  • Cum era viața în anii ’80?
  • Ce i se reproșa dictatorului Nicolae Ceaușescu?
  • De ce au făcut românii revoluție?
  • Ce nu mai suportau, ce lipsea?
  • Cum s-a schimbat viața noastră în primii ani ai democrației?
  • Cum ne-am folosit libertatea câștigată cu sânge?

Acest proiect este realizat de Pink Cat Studios și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

  • 5
    orașe
  • 32
    de interviuri
  • 26
    ore de film brut
Scânteia revoluției din decembrie 1989 s-a aprins la Timișoara. Timișorenii nu erau dintre românii care o duceau cel mai rău pe timpul lui Ceaușescu. Orașul era mai bine aprovizionat cu alimente decât multe altele. Dacă nu ai trăit în anii ’80 sau nu ai fost atent la lecția de istorie, s-ar putea să nu înțelegi exact cum stăteau lucrurile cu aprovizionarea. Toate magazinele alimentare erau ale statului. Nu existau firme și patroni, nu exista o piață liberă, în care fiecare producător să-și poată oferi produsele. Totul era organizat de stat, prin funcționarii săi. Citește mai departe »
Dacă te-ai născut cumva după anul 2000, ce trebuie să știi în primul și-n primul rând despre Cluj este că în 1989 încă nu exista Untold. Nu veneau turiști străini din toată lumea, din Dubai până în Norvegia, să se plimbe între scenele festivalului, să stea la coadă ca să-și cumpere un pahar de bere sau de prosecco, să urmărească jocuri de lumini și să dea din cap pe muzică electronică. Iar locuitorii să se plângă în fiecare an că e gălăgie și nu pot dormi, în timp ce-și verifică contul bancar în care tocmai au intrat banii pentru concediu, din chiria pe trei zile pentru o garsonieră în Mănăștur. Citește mai departe »
“De ce Cugir? Ce s-a întâmplat la Cugir?”. Am auzit de câteva ori aceste întrebări, când am prezentat proiectul. La Cugir s-au întâmplat multe. Cugirenii erau în 1989 oameni cu bani. În orașul lor se afla Uzina Mecanică Cugir, o intreprindere mamut în care se produceau aparate electrocasnice și arme. Majoritatea locuitorilor lucrau la Uzina Mecanică și erau bine plătiți. Aveau mașini, își permiteau concedii prin țară, își puteau cumpăra aproape orice se găsea (dar nu prea se găsea mare lucru). “Aveam bani, dar n-aveam pe ce-i cheltui!”. Citește mai departe »
Despre Sibiu circula legenda că oamenii o duc mai bine acolo, întrucât Nicu Ceaușescu, fiul și prezumtivul moștenitor al lui Nicolae Ceaușescu, era prim-secretar de județ. În realitate, nemulțumirile oamenilor față de regimul comunist și de conducătorul său erau la fel de mari ca în alte părți ale țării. În același timp, simpatia oamenilor pentru Nicu Ceaușescu nu se ridica la înălțimea legendei. În vâltoarea evenimentelor, după fuga tatălui său, Nicu Ceaușescu a fost aproape de a fi linșat și a ajuns să fie prezentat la Televiziunea Română, în direct, ca o captură prețioasă a revoluționarilor. Citește mai departe »

Galerie video

Protagoniști

Cronologie
Preloader
  • 23 ianuarie 1918

    23 ianuarie 1918

    Se naște Nicolae Ceaușescu, într-o familie de țărani din Scornicești. Familia este numeroasă, Nicolae are 9 frați.

  • 1929

    1929

    Ceaușescu vine la București și se angajează ucenic la o cizmărie. Este atras de mișcarea comunistă și se implică în misiuni conspirative.

  • 1933-1944

    1933-1944

    Nicolae Ceaușescu desfășoară o activitate intensă de propagandă comunistă, pe atunci ilegală. Este arestat și închis în mai multe rânduri. În închisoarea de la Doftana îl cunoaște pe Gheorghiu-Dej și devine protejatul acestuia. Se îndrăgostește de Elena Petrescu, viitoarea lui soție.

  • 23 august 1944

    23 august 1944

    Forțat de comuniști, regele Mihai I dă ordinul ca mareșalul Antonescu să fie arestat. România încetează alianța cu puterile Axei și acțiunile împotriva trupelor sovietice. Această dată va deveni, în perioada regimului comunist, ziua națională a României.

  • 6 martie 1945

    6 martie 1945

    Ia ființă primul guvern pro-comunist din România, condus de Petru Groza.

  • 1948-1955

    1948-1955

    Comuniștii își consolidează puterea politică și își impun modelul de guvernare, sprijiniți de ocupantul sovietic. Sunt înființate Securitatea, Miliția și Trupele de securitate, apar schimbări administrative și monetare. Sunt înființate colonii de reeducare a “dușmanilor poporului”. În fruntea partidului și a statului ajunge Gheorghe Gheorghiu-Dej.

  • 1955-1964

    1955-1964

    Comuniștii sovietici controlează autoritar statele din Estul Europei. O revoltă maghiară este reprimată sângeros de armata sovietică în 1956. În România, grupurile de rezistență anti-comunistă din munți sunt vânate de autorități. Trupele sovietice se retrag din România în 1958. Terenurile agricole sunt confiscate și trec în proprietatea statului, în procesul de colectivizare. În tot acest timp, statul român este membru recunoscut al ONU, în condițiile în care în închisorile din țară erau torturați mii de deținuți politic.

  • 1965-1968

    1965-1968

    După moartea lui Gheorghiu-Dej, în martie 1965, Nicolae Ceaușescu devine secretar general al Partidului Comunist Român. Este adoptată o nouă constituție și se proclamă Republica Socialistă România. În 1968, Cehoslovacia este invadată de trupe ale statelor comuniste vecine. Ceaușescu condamnă ferm intervenția din Cehoslovacia și își crează imaginea unui lider mai apropiat de Occident. Președintele francez Charles de Gaulle vizitează Bucureștiul.

  • 1969-1971

    1969-1971

    Președintele american Richard Nixon vizitează România, iar Ceaușescu îi întoarce vizita în octombrie ’70, după ce în iunie vizitase Franța. În ’71, cuplul prezidențial Nicolae și Elena Ceaușescu vizitează Corea de Nord, unde sunt impresionați de primirea fastuoasă care li se face și de cultul personalității liderului Kim Il-sung. Întors în țară, Ceaușescu face publice Tezele din iulie – un set de principii politico-ideologice care restrâng libertățile culturale ale artiștilor și intelectualilor. Tezele marchează debutul cultului pesonalității Marelui Cârmaci.

  • 1972-1975

    1972-1975

    România aderă la FMI și Banca Internațională. Elena Ceaușescu este aleasă membră a Comitetului Executiv al PCR, apoi al Academiei Române. Ceaușescu vizitează din nou SUA, în 1973. În 1974, este înființată funcția de președinte al RSR, iar Ceaușescu devine primul președinte al statului român. SUA acordă României clauza națiunii celei mai favorizate, în 1975.

  • 1976-1982

    1976-1982

    ’76 este anul în care Nadia Comăneci obține prima notă de 10 din istoria gimnasticii, la Olimpiada de la Montreal. Ceaușescu vizitează Marea Britanie în 1978 și este ales secretar general al PCR și președinte al republicii, mandat după mandat. În 1982, în urma stării tot mai proaste a economiei, începe distribuirea raționalizată a produselor alimentare.

  • 1983-1988

    1983-1988

    În ’83, Ceaușescu inaugurează canalul Dunăre – Marea Neagră, iar în ’84 începe construcția Casei Poporului și a bulevardului Victoria Socialismului. Pentru a face loc acestui proiect faraonic, cartiere întregi sunt demolate, iar oamenii obligați să se mute. Gorbaciov demarează reforma economică a URSS – perestroika. Ceaușescu refuză să aplice principiile lui Gorbaciov și își atrage dușmănia rușilor.

  • 1988

    1988

    Viața românilor se înrăutățește tot mai mult. Mulți români se confruntă cu sărăcia, cu frigul și cu lipsa celor mai elementare condiții de trai. României îi este retrasă clauza națiunii celei mai favorizate. Securitatea înăbușă orice încercare de împotrivire din partea populației.

  • 1989

    1989

    Regimurile comuniste din Polonia, Ungaria, Germania de Est, Bulgaria și Cehoslovacia se prăbușesc pe rând, fără vărsare de sânge. Ceaușescu este reales în fruntea PCR în noiembrie 1989. În data de 16 decembrie 1989, la Timișoara începe o mișcare de protest împotriva lui Ceaușescu și a comunismului, care va deveni revoluția română din 1989.